miercuri, 3 martie 2010

WELSH PERSPECTIVES: BYRON BEYNON


LETTERS TO RAYMOND GARLICK
The last time I heard R S Thomas read his poems was in
December 1995 at the Purcell Room, London. Introduced as Wales's
greatest living poet, his sharp, immediate reply was “Madam
Chairman, to characterise me thus is to do a great injustice to
the good poets who write in the Welsh language.” I believe his
lack of confidence to write poetry in Welsh (although he did try
to write a few poems) and having been deprived of the Welsh
language as a child (he was to learn the language as an adult)
was for him a constant sadness. In a letter from December 1982 he
writes “MacMillan are bringing out a selection of later poems to
balance the earlier selection. I wish they were in Welsh.”
Born in Cardiff in 1913 (his father a merchant seaman, his
mother as depicted in his memoirs as overbearing) he became a
priest, and by the time of his death in 2000 he had published
over 20 books of poetry and had been nominated for the 1996
Nobel Prize for Literature. Gomer has now published this
invaluable collection of letters (152 in total) covering a period
of almost 50 years from a great and modest poet to a central
figure in English-language literature in Wales, the poet, critic,
editor, Raymond Garlick.
By reading through these letters, greater appreciation and
insights into Thomas's life and works can be gleaned.
Characteristics emerge, such as his modesty, for example, in 1956
he writes from Machynlleth about Garlick's editorial in Dock
Leaves regarding “Song at the Year's Turning” - “It is very good
of you to devote so much space to my book and I feel most
unworthy of it.” And again in a letter from 1983: “It was kind
and generous of you to write as you did and I am indeed grateful.
The only snag is that I honestly don't recognise myself in the
portrait you have drawn. There is certainly no feeling of
achievement at all, but rather of a falling short of what I would
have wished to achieve. The sort of yard-sticks I have used have
been Bateau Ivre, Le Cimetière Marin, Sailing to Byzantium,
Geronation etc. And when one falls short of those, one knows one
hasn't been chosen.”
His sense of humour, too, comes across as in 1992 he says
“In Greece we pursued God up Olympos, but he vanished, as always,
into thin air.” Again, in the same letter “we did have one
downpour on Olympos. Perhaps God is a monkey after all. They
like to urinate at strangers.”
Events unfold, passing thoughts are disclosed, factual
details are given, the ordinary, the everyday, his reactions to
travel, politics, literature, family life, the regular December
or Christmas letter:
“I hope you can continue with “Dock Leaves” - I would
suggest that you keep it small, but rich.” (July 1951)
“It is good to be by the sea at Christmas” (December 1968)
“And Prytherch, then, was he a real man? I have never been
quite sure about his existence – he is certainly dead now!”
(March 1969)
“I have just been reading in London with a Norwegian poet.
As Fraser Steel kindly put it: “He's even older than you are”.
So we made a good pair.” (December 1983)
“It was strange to see Dubai, a new modern city rising out
of the desert” (December 1996)
The book also comes with a fine, illuminating introduction
by Jason Walford Davies, plus generous informative notes and
references.
Finally, on a personal note, the first time I heard RST read
was again in London, this time in December 1983 at the Arts
Theatre near Leicester Square with Olav H. Hauge (the Norwegian
poet mentioned earlier). I did have the opportunity to speak to
RST in Welsh, it was then that I noticed and remember how more
relaxed and outgoing he became as he spoke Welsh.

R.S. Thomas Letters to Raymond Garlick 1951 – 1999 edited
by Jason Walford Davies: Gomer Press, Ceredigion SA44 4JL:
orders@gomer.co.uk / 206 pp/£16.99/ISBN978 1843238263
___________________________________

SCRISORI CĂTRE RAYMOND GARLICK
Ultima oară când l-am auzit pe R. S. Thomas citindu-şi
poemele a fost la Purcell Room la Londra, în decembrie 1995.
Prezentat ca fiind cel mai mare poet în viaţă al Ţării Galilor,
răspunsul său tăios a venit rapid „Doamnă Preşedinte, a mă
caracteriza în acest mod înseamnă a face o mare nedreptate
poeţilor buni care scriu în galeză.” Cred că lipsa lui de
încredere în a scrie poezii în galeză (deşi a încercat să scrie
câteva) şi faptul de a fi fost privat de limba galeză pe când era
copil (avea să înveţe limba mai târziu ca adult) au fost pentru
el motive de tristeţe. Într-una dintre scrisorile din decembrie
1982 el scrie „MacMillan va scoate o selecţie de poeme recente
pentru a echilibra selecţia compusă din poemele mele timpurii.
Mi-aş dori să fie în galeză.”
Născut în Cardiff în 1913 (tatăl marinar pe o navă
comercială, mama aşa cum e descrisă în memoriile sale o femeie
autoritară) devine preot şi, până la moartea sa în 2000, a
publicat peste 20 de cărţi de poezie şi a fost nominalizat în
1996 pentru Premiul Nobel pentru Literatură. Gomer a publicat
acum această colecţie extrem de valoroasă a corespondenţei sale
(152 scrisori în total) acoperind o perioadă de timp de
aproximativ 50 de ani, de la marele poet modest la figura
centrală din literatura de limbă engleză din Ţara Galilor,
poetul, criticul, redactorul, Raymond Garlick.
Citind aceste scrisori, se poate observa o mai mare
apreciere şi profunzime a vieţii şi operei lui Thomas. Apar
anumite trăsături, precum modestia sa, de exemplu, în 1956 el
scria de la Machynlleth despre editorialul lui Garlick din Dock
Leaves privind „Cântec la trecerea dintre ani” – „Este foarte
amabil din partea dumneavoastră să acordaţi atât de mult spaţiu
cărţii mele şi mă simt nedemn de o asemenea atenţie.” Şi iarăşi
într-o scrisoare din 1983: „Aţi dat dovadă de o mare amabilitate
şi generozitate când aţi scris ceea ce aţi scris şi vă sunt
foarte recunoscător. Singurul necaz ar fi că sincer eu nu mă
recunosc în portretul schiţat de dumneavoastră. Cu siguranţă nu
există niciun sentiment de realizare, ci mai degrabă un sentiment
de neîndeplinire a ceea ce eu mi-am dorit să realizez. Genul de
etaloane pe care eu le-am folosit au fost Corabia Beată,
Cimitirul Marin, Navigând spre Bizanţ, Gerontion etc. Şi când nu
te ridici la înălţimea acestora, ştii că nu ai fost ales.”
Şi simţul umorului se face simţit atunci când în 1992 afirmă
„În Grecia l-am urmărit pe Dumnezeu pe muntele Olimp, dar a
dispărut, ca de obicei, în neant.” Iar, în aceeaşi scrisoare „am
prins o ploaie torenţială pe Olimp. Probabil Dumnezeu este o
maimuţă până la urmă. Lor le place să urineze pe străini.”
Evenimentele se desfăşoară, gânduri trecătoare sunt
dezvăluite, detalii oferite, lucruri obişnuite, cotidiene,
reacţiile sale faţă de călătorii, politică, literatură, viaţa de
familie, acel decembrie normal sau scrisoarea de Crăciun:
„Sper că veţi continua cu „Dock Leaves” – sugestia mea ar fi
să o menţineţi redusă dar bogată.” (iulie 1951)
„Este bine să fii pe ţărmul mării de Crăciun” (decembrie
1968)
„Şi atunci, Prytherch era un bărbat adevărat? Niciodată nu
am fost complet sigur de existenţa sa – cu siguranţă este mort
acum!” (martie 1969)
„Tocmai am citit la Londra împreună cu un poet norvegian.
După cum a afirmat cu amabilitate Fraser Steel: „El este chiar şi
mai bătrân ca tine”. Aşa că formam o pereche pe cinste.”
(decembrie 1983)
„A fost ciudat să văd Dubaiul, un oraş nou şi modern
înălţându-se din deşert” (decembrie 1996)
Cartea include şi o prefată frumoasă, edificatoare, scrisă
de Jason Walford Davies, plus note informative şi referinţe
detaliate.
În încheiere, ca o notă personală, îmi amintesc că prima
dată când l-am auzit pe RST citind a fost tot la Londra, de data
aceasta în decembrie 1983 la Arts Theatre aproape de Leicester
Square împreună cu Olav H. Hauge (poetul norvegian menţionat mai
devreme). Am avut ocazia să îi vorbesc lui RST în galeză, şi
atunci mi-am dat seama şi îmi aduc aminte acum cât de relaxat şi
de deschis devenise în timp ce vorbea această limbă.

R.S. Thomas Scrisori către Raymond Garlick 1951 – 1999
editat de Jason Walford Davies: Gomer Press, Ceredigion SA44 4JL:
orders@gomer.co.uk • 206 pp/£16.99/ISBN978 1843238263

Traducător: Mădălina Andrei
Corector: Mircea Filimon

4 comentarii:

Caroline Gill spunea...

Certainly a book to look out for. Thank you, Byron. I remain grateful to you for introducing me to the work of Raymond Garlick. I particularly recommend The Delphic Voyage.

Graça Pereira spunea...

Entrei no teu espaço que me pareceu acolhedor e conhecedor de Literatura e os livros, são sem dúvida, a nossa melhor companhia.
Beijo
Graça

Daniel Dragomirescu spunea...

Muchas gracias, querida Graca Pereira!
Iti multumim, stimata Graca Pereira!
"El Horizonte Literario Contemporaneo" es un revista para todos los amantes de cultura y literatura del mundo.
Todo lo mejor!
"Orizont literar contemporan" se adreseaza tuturor iubitorilor de cultura si literatura din lume.
Cele bune!
EQUIPA REDACCIONAL DE LA REVISTA
ECHIPA REDACTIONALA A REVISTEI

Middle Ditch spunea...

He seems to have been quite a joker.